Despre Acnee

Acneea poate fi noninflamatorie, când nu este implicată componența bacteriană, caracterizându-se prin apariția comedoanelor închise (punctele negre) sau deschise (punctele albe) și inflamatorie, când este implicată și componenta bacteriană, caracterizându-se prin apariția papulelor, pustulelor, nodulilor și chisturilor.

1. Hiperactivitatea glandelor sebacee
Activitatea glandelor sebacee este modulată psihic, de sistemul nervos, de cel neurovegetativ, de factorii ereditari și de stilul de viață (folosirea detergenților puternici agravează secreția de sebum). Atât la femei cât și la bărbați, activitatea glandelor sebacee este majoritar controlată de hormonii sexuali androgeni (testosteron). Acești hormoni devin activi la nivelul glandelor sebacee și a foliculilor de păr sub influența enzimelor. Astfel, testosteronul, după ce intră în celulele sebacee se transformă în dihidrosteron printr-un proces metabolic controlat de enzima 5α-reductază, dihidrotestosteronul stimulând producția de sebum.

Fața capătă un aspect lucios datorită acizilor grași liberi care sunt în exces și pH-ul pielii devine alcalin, fiind un mediu propice dezvoltării microbiene.

2. Hiperkeratizarea și blocarea canalelor piloebacee
Învelișul epidermic al canalului (ductului) pilosebaceu nu este keratinizat adecvat în acnee, astfel keratina nu se scurge spre exterior ci aderă împreună cu sebumul și bacterii prezente în duct, blocând glanda sebacee.

Această blocare a canalului pilosebaceu cu dopul de keratină se numește comedon. Comedoanele pot fi deschise când dopul de keratină apare ca un punct negru situat central, ca urmare a oxidării keratinei, sau închise, când dopul de keratină este în interiorul epidermului formând papule.

3. Proliferarea bacteriană
Bacteriile, în special Propionobacterium acnes, colonizează canalul pilosebaceu și produc lipaze, enzime care degradează uleiurile sebacee, eliberând o cantitate crescută de acizi grași iritanți în faza inflamatoare (iritantă) a acneii.